ISTORICUL ORGANIZAŢIEI

Euroregiunea Carpatică cuprinde zonele de frontieră a cinci ţări: Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, România si cu o populaţie de peste 14,7 milioane de locuitori şi o suprafaţă de 145 km2.

A fost creată la 14 februarie 1993 după mulţi ani de intense relaţii transfrontaliere, marea majoritate bilaterale. Noua situaţie politică si economică de la începutul anului 1990 a scos la iveală potenţialul cooperării interregionale şi în acelaşi timp a creat posibilitatea practică de cooperare.

România este reprezentată în Asociaţia Interregională "Euroregiunea Carpatică" de către judeţele Satu Mare, Sălaj, Maramureş, Botoşani începînd cu aprilie 1997. Din noiembrie 2000 este acceptat şi judeţul Harghita. Judeţele româneşti au statutul de membru cu drepturi depline alături de regiunile din celelalte state: Ungaria, Polonia, Ucraina. Regiunile slovace au primit statutul de membru cu drepturi depline la şedinţa Consiliului EC din 25 nov 1999.

Consiliul Euroregiunii Carpatice cuprinde câte 3 membri din fiecare ţară, partea română fiind reprezentată de preşedinţii sau vicepreşedinţii Consiliilor judeţene Maramureş, Satu Mare, Botoşani.

În perioada 2002-2004 preşedenţia Euroregiunii a fost deţinută de România. În prezent Ucraina deţine această funcţie. În fiecare ţară membră există un secretar naţional care asigură legăturile curente cu Secretariatul Internaţional din Nyireghyhaza - Ungaria.

De asemenea există şi cinci Comisii de Lucru alcătuite din experţi ai celor cinci state membre, comisii coordonate de câte un stat membru:

Comisia pentru Dezvoltare Regională - Ungaria

Comisia pentru Turism şi Mediu - Polonia

Comisia pentru Dezvoltarea Comerţului - România

Comisia pentru Infrastructură Socială - Ucraina

Comisia pentru Prevenirea Dezastrelor Naturale - Slovacia

Există câteva obiective ce servesc ca motivaţie a participării judeţelor româneşti în Euroregiunea Carpatică.

Această formă de colaborare:

 

Scopurile şi obiectivele Euroregiunii Carpatice.

Euroregiunea Carpatică nu este un organism nou, suprastatal sau supranaţional, este mai curând o modalitate de a promova cooperarea inter-regională între membrii ei. Scopul ei este acela de a organiza şi coordona activităţi, de a promova cooperarea între acţiuni economice, ştiinţifice, ecologice, culturale, sportive şi educaţionale, de a uşura contactele cu organismele, organizaţiile şi instituţiile internaţionale. Această activitate este în concordanţă cu principiile Convenţiei Europene asupra Cooperării Transfrontaliere între Comunităţile Teritoriale şi Autorităţi, nr. 106 a Consiliului Europei adoptată la Madrid în 1981.

Rolul de bază al Euroregiunii Carpatice este de a uşura contactele şi de a ajuta la stabilirea cooperării între cetăţeni, instituţii, autorităţi locale şi regionale. În forma sa practică, această muncă depinde de nevoile concrete.

Un alt rol important al Euroregiunii Carpatice este acela de a pregăti şi de a inspira pregătirea documentelor necesare pentru dezvoltarea regiunilor din această parte a Europei. Această strategie este foarte importantă pentru membrii regiunii.

 

Activităţi

Activitatea părţii române în Euroregiune este bogată reuşind, de când este membră să stabilească relaţii amicale şi de parteneriat cu toate părţile. Există programe de cooperare în derulare cu membrii euroregiunii.

Euroregiunea Carpatică a fost beneficiara unei finanţări împreună cu Euregio Mass-Rijn(NL/B/D) pentru un proiect de dezvoltare a cooperării transfrontaliere, proiect ce s-a desfăşurat pe parcursul anului 1998 şi a avut ca rezultat elaborarea unei strategii de dezvoltarea a relaţiilor transfrontaliere în Euroregiunea Carpatică. Pe baza acestei strategii în anul 2000 a fost continuat proiectul de cooperare cu Euregio Maas Rijn dezvoltându-se o serie de proiecte bi şi tri - laterale între regiunile membre. Tot în anul 1998 a avut loc un alt proiect comun EMR şi EC pe teme de turism, prin care o delegaţie română a participat la un schimb de experienţă în Olanda şi Belgia.

Cooperarea transfrontalieră reduce distanţa fizică dintre Europa de Vest şi cea de Est, căile de acces create permiţând dezvoltarea comerţului, a circulaţiei bunurilor şi persoanelor.

Toate aceste activităţi pot reuşi în funcţie de implicarea directă şi activă a reprezentanţilor Euroregiunii Carpatice.

 

Euroregiunea Carpatica, in special Comisia de lucru a Cooperarii Economice si Dezvoltarii Regionale a jucat un rol important in coordonarea unui sistem de informatii in ceea ce priveste legile comerciale intre regiuni si la înfiinţarea Carpathian Euroregion Barter Center. Aceste iniţiative au ca scop soluţionarea problemelor privind comerţul transfrontalier. Dar Euroregiunea Carpatica joacă un rol important nu doar în plan economic.

Asociaţia Universităţilor Euroregiunii Carpatice există de mai mulţi ani. Misiunea ei este de a uşura cooperarea între membrii universitaţii, de a promova relaţiile de cooperare cu universităţile din Europa de Vest si SUA.

Printre realizările din acest domeniu se poate aminti Centrul pentru Reforma Administraţiei Publice de la Universitatea din Ujgorod, Ucraina, care a fost creat cu suportul universităţilor americane.

S-au creat cluburi ale Euroregiunii Carpatice in şcoli, care popularizează ideea de cooperare transfrontalieră între tineri şi de stabilirea contactelor cu şcoli din alte părţi ale Euroregiunii.

S-au editat hărţi şi publicaţii diverse.

Există o colaborare şi cooperare continuă la proiectele internaţionale Tisa Vie şi Carpaţii Verzi.

În anul 2000 a demarat cooperarea cu o altă euroregiune: Nord Pas de Calais (F), Kent (Uk), Valonia (B), Flandra (B), Bruxelles (B). Reprezentanţi ai acestei euroregiuni au fost invitaţi la a 5-a Şedinţă UPREC din 13-14 decembrie 2000, Miercurea Ciuc.

În anul 2001 s-a încheiat un proiect Tempus-Coned privind participarea la cursuri pe internet în diverse domenii.

Tot în anul 2001, UPREC a finalizat cu succes un alt proiect co-finanţat de Fundaţia Carpatică şi UPREC - "Schimb de experienţă în Euroregiunea Carpatică". Reprezentanţi din administraţia publică a judeţelor din partea română a euroregiunii au participat la acest proiect, făcând vizite în ţările Euroregiunii şi având întâlniri cu colegi din Ungaria, Polonia, Ucraina şi Slovacia.

În anul 2002 Partea Română a Euroregiunii Carpatice a venit cu o altă propunere: desfăşurarea Festivalului Internaţional "Zilele Culturii în Euroregiunea Carpatică". Proiectul finanţat parţial de Fundaţia Carpatică s-a desfăşurat în perioada 22 iulie - 3 august în Baia Mare şi s-a bucurat de o largă participare. Au fost reprezentate aproape toate judeţele Euroregiunii din partea română, precum şi toate ţările membre. Publicul băimărean a fost deasemenea generos în participare şi aprecieri, bucurându-se de o manifestare unică.

La mijlocul lunii august 2002, Partea Română a Euroregiunii s-a bucurat de atenţia parlamentarului european Elisabeth Schroedter care a vizitat în special localităţi de frontieră din Suceava, Maramureş, Satu Mare şi Bihor dar şi reşedinţele de judeţ, universităţi, centre de pregătire, obiective istorice, culturale, participând deasemenea şi la manifestări şi evenimente locale.

În perioada 2002-2003 am colaborat la un proiect de mediu cu Euroregiunea Maas-Rijn. Proiectul a demarat în vara anului 2002 cu prima etapă - Misiune de identificare - în care un grup de specialişti olandezi a venit în România (Baia Mare - Suceava). În această etapă au avut loc întâlniri şi vizite pe teren în care expeţii olandezi au identificat împreună cu specialiştii români problemele curente în domeniul protecţiei mediului în Partea Română a Euroregiunii Carpatice. Ambele părţi au făcut scurte prezentări a situaţiei existente în Olanda respectiv România. Pentru etapa a II-a a fost pregătit un seminar în Olanda în perioada 18-23 noiembrie 2002 unde au fost invitaţi 14 reprezentanţi români. În cadrul acestei etape au avut loc seminarii organizate de diferite instituţii precum şi vizite pe teren. În perioada 2- 6 iunie 2003 s-a desfăşurat etapa a III-a în Baia Mare şi Nyiregyhaza unde au avut loc schimburi inter-active de experienţă între specialişti români, maghiari şi olandezi. În ultima etapă, 7 experţi români au făcut un stagiu de o săptămână în Ungaria unde a avut loc şi seminarul de evaluare în luna decembrie 2003.

Tot în 2003 au început demersurile pentru construirea drumului expres Baia Mare - Voja (judeţul Szabolcs-Szatmar-Bereg - Ungaria), care să asigure legătura Municipiului Baia Mare cu reţeau de autostrăzi europene. În anul 2004 a avut loc cea de-a II-a ediţie a Festivalului "Zilele Culturii în Euroregiunea Carpatică" manifestare care a reunit din nou artişti, ansambluri populare, oameni de artă şi cultură din întreaga Euroregiune.

Începând cu anul 2004 Euroregiunea Carpatică participă la un program internaţional iniţiat de Euroregiunea Maas-Rijn: "Politici de prevenire a inundaţiilor" (FLAPP). În cadrul acestui proiect au loc conferinţe tematice în diverse oraşe europene, partenere în perioada 2004 - 2007. Conferinţa finală a avut loc în 13 - 15 iunie 2007 în Zaragoza, Spania.

Alte activităţi organizate în ultima perioadă:

 

Importanţa Euroregiunii a crescut, odată cu aderarea Ungariei, Slovaciei, Poloniei şi României la Uniunea Europeană.

 

Rolul Euroregiunii Carpatice este acela de a asigura un mediu de cooperare transfrontalieră, revenind regiunilor sarcina de a-şi dezvolta relaţiile la nivel bi- sau tri-lateral. Este dificil de realizat proiecte la nivel euroregional care să satisfacă toate regiunile membre fără implicarea activă a tuturor, cu atât mai mult cu cât Euroregiunea noastră este cea mai mare din Europa. De aceea considerăm că rezultatele concrete pot fi îmbunătăţite prin contribuţia şi participarea continuă şi activă a fiecărui membru atât prin propuneri cât şi prin finanţări.